miercuri, 28 februarie 2018

Romania în 100 de ani - conferinţa dlui Oliver Jens Schmitt de la Ateneu



Centenarul Marii Uniri de la 1918. La Ateneu, pe viscolul ca la Cotul Donului din 27 februarie, nenumărate ropote de aplauze au zguduit fresca la conferinţa renumitului istoric austriac Oliver Jens Schmitt, „Romania în 100 de ani”, apreciat cu o seară mai devreme şi la librăria Humanitas de la Cişmigiu, convorbind cu Mihai Burcea și Adrian Cioflâncă despre „recrudescența discursului legionar și similitudinile între temele abordate de noua dreaptă în acțiunile de boicot de la Muzeului Țăranului și temele legionarismului în anii `30 și 40“. dezbaterea fiind  moderată de Elena Vijulie.
Studenţii s-au bucurat de intrare liberă, ca şi la seara cu Excelenţa Sa ambasadorul USA Hans Klemm.
În public, internauţii au remarcat pe dnii Liiceanu, Patapievici, Victor Ieronim Stoichiţă, Cioflâncă.
Zeci de mii de cititori de liste de cărţi bune au putut urmări transmisia live sau înregistrarea ei, anticipând că multe adevăruri vor fi spuse pe şleau.

Rezumatul de ecou imediat, care exprimă probabil şi gândirea GDS, este bloguit de dl Sorin Ioniţă astfel:
"Firul unificator al centenarului de istorie românească a reieşit ca este naţionalismul etnic ortodox, practicat de toate regimurile, într-o teribilă continuitate de teme. Cei patru piloni instituţionali cu rol decisiv in guvernare in toţi aceşti 100 de ani (interbelic, comunism, post-comunism), servind doctrina naţional-etnic-ortodoxă au fost: Armata, Serviciile secrete, Biserica Ortodoxă şi Academia Română. Picanteriile n-am loc aici să le înşir, dar mi-au plăcut."

Într-adevăr, prelegerea e o capodoperă. Beştelirea României a dlui Schmitt este înzecită faţă de a dlui Boia, proporţie cam ca OMW-ul de azi faţă de fostul PECO. Întrebarea dramatica în postromânism e însă câte voturi vor primi coaliţia PSD-ALDE-UDMR-PMP şi preşedintele Dragnea prin exploatarea electorala a citatelor decontextualizate extrase, eventual de BOR şi Academie din conferinţa Humanitas de ieri, căci cu mâinile în sân nu vor sta.

Românii n-au neonazişti în guvern ca Austria şi poate că academicianul Buzatu ar fi întrebat de „asumarea trecutului“ de către Habsburgi, imputându-le amar măcar lipsirea de drepturi a românilor din Banat şi Ardeal, sfârtecarea Moldovei răpind Bucovina şi stârnind poftele Rusiei, găzduirea Diktatului, nimicirea lăcaşurilor BOR în Transilvania de către cumplitul general Bukow:

Ce rămâne în istoria Capitalei şi a vieţii intelectuale? Luminarea Poporului. Reluarea tradiţiei Conferinţelor... Criterion la Ateneu, din dispreţuita Românie Regală!
Şi comentariul unui artist vizual din California pe net, cum că „începând din 27 februarie 2018 seara, nu ne mai aflăm în postromânism cu istoria patriei, ci în neorollerism“. Repede şters, acuzând pe mess o intensă hemoragie de Friends!

Şi o precizare privind Războiul Sfânt. Voievod al Culturii, Carol al II-lea merită statuie pentru realismul că firea de Hohenzollern (v. Jurnalul) îl împingea să tragă sabia şi să reziste agresiunii sovietice din 26 iunie 1940, dar contrar imaginii ce i s-a creat, tocmai patriotismul l-a oprit. România, atacată simultan de Stalin şi mai ales de Wehrmacht pentru petrol, de unguri, de bulgari, poate şi de sârbi, ar fi dispărut ca stat şi atunci harta lagărelor naziste ar fi coborât până la Ploieşti! România a replicat răsunător, trecând Prutul, abia când a avut aliaţi. Polonezii, daţi ca exemplu de bună practică, s-au apărat cu nobleţe în septembrie 1939 şi s-au ales cu lagărele de exterminare pe teritoriul lor şi cu o uluitoare translaţie a ţării de la est către vest, peste germanii care au iar un fel de partid neonazist în parlament.


Cine nu vede bine centenara Românie de azi, ajunsă nici cu UE, nici cu Basarabia recuperată, are tratament canon de 3-4 ori de urmărit atent, masochist, materialul, şi de conspectat până la aplauzele de la 1:05.30! E poate un compendiu de postromânism, semnal pentru academicienii conservatori că în şcoli, universităţi şi institute se va preda sau cerceta în viitor mai chirurgical decât ce au demitizat deja lucrările şi presa de brand Boia. https://propinatiu.files.wordpress.com/2012/03/camelian-propinatiu-postromanismul.pdf

Mai mult:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu