Te apucă greaţa de cât monarhism duios prea târziu

*

Te apucă greaţa de cât monarhism duios s-a ivit din senin la noi in respublikă dupa ce de 26 de ani mai tot amorul fu dirijat spre intangibilul Iliescu. Revenirea la monarhie e posibilă chiar în postromânism desigur dupa ce vom aloca recuperator 7% din pib la edu-cultură, pt a forma o intelectualitate funcţională. 

Dacă RO, încă din 26 aprilie 1992 de Sfintele Paşti, intra sub Iliescu în FAMILIA monarhiilor europene, atunci ieşeam din izolarea diplomatică, evitam postromânismul, scăpam de obscenitatea publică, îmbuibaţii ar fi ajuns de 7 ori mai bogaţi şi n-ar mai fi fost cocalari, ci filantropi, iar poporul ar fi dus-o şi el, săracul, de 2-3 ori mai bine! Dispărea mai ales sentimentul-riscul de Ţară a Nimănui

*

GÂNDUL Grav bolnav, Regele Mihai SE RETRAGE din viaţa publică
Regele va fi reprezentat în public de Principesa Margareta // El a fost recent operat şi diagnosticat cu leucemie şi cancer metastazant // Componenţa Consiliului Regal a fost schimbată

*

Frământări în Literatură după pierderea librăriilor, bibliotecilor, revistelor, sediilor, TVR Cultural + Muzeul.

Dorin Tudoran Despre post – că tot vine postul Sfintelor Paști

Ovidiu Şimonca USR se transformă în CMSE

---

Carti Carmen Sylva - Internet Archive

Românismul (Eminescu, Grigorescu, Enescu, Alecsandri, Iorga...) este o creatie a Epocii Reginei Elisabeta.
Vorbim mai mult de Regina Maria, uitând câtă carte despre noua Monarhie din Carpaţi a răspândit în lume Carmen Sylva.

Golden thoughts of Carmen Sylva [pseud.], Queen of Roumania : Translated by permission by H. Sutherland Edwards

From memory's shrine; The reminiscences of Carmen Sylva (H. M. Queen Elisabeth of Roumania)

The life of Carmen Sylva, Queen of Roumania

Kings and queens I have known, by Hélène Vacaresco

Le roman d'une princesse

Mutter und Kind

Stürme

Edleen Vaughan: or paths of peril

Seelengespräche

Marie!

Ein Gebet

Aus zwei Welten

Es klopft

Peleschmärchen

Weltweisheit

Meister Manole Trauerspiel in vier Aufzügen

Rumänische Dichtungen übersetzt

Meine Ruh

A real queen's fairy tales

Castel Pelesch

Meerlieder

Vom Amboss

Sweet Hours

Aus meinem Königreich: Tales from the Carpathian Mountains

Pilgrim sorrow : a cycle of tales

Legends from river and mountain

Songs of toil

Nuvele

                                      Pierre Loti:
Carmen Sylva : and sketches from the Orient
L'exilée

Târgul de carte Gaudeamus 2014. Pentru bibliotecile liceale

Ion Bucur - Cartea represiunii. 1989

Constantin Gane - Trecute vieţi de doamne şi domniţe. Cele mai frumoase istorii

Seria de autor Petru Ursache, Ed. Eikon: „ Etnoestetica”; „Etnofrumosul sau cazul Mărie”; „Moartea formei”; „Antropologia – o știință neocolonială”; „Gastrosofia sau bucătăria vie”; „Omul din calidor”
video: Carturarul Petru Ursache in cautarea omului frumos Simpozion 05 06 2014  .


Maria, regina României - Jurnal de război. 1916 -1917 (precedat de însemnări din 1910 –1916)
Diana Mandache - Balcicul Reginei Maria
Sandra Gătejeanu Gheorghe - Eticheta regală
Mite Kremnitz - Regele Carol al României

C.G. Jung - Analiza viselor

Pleşu, Liiceanu, Patapievici - O idee care ne suceşte minţile

Milan Kundera - Sărbătoarea neînsemnătăţii
Mo Yan - Ţara Vinului

Konstantin Sergheevici Stanislavski - Munca actorului cu sine însuşi (volumul al II-lea)

Thomas Kuhn - Despre revoluţie şi paradigmă în dezvoltarea ştiinţei

Papa Francisc - Educaţia – în slujba vieţii

Mihai Cimpoi - Studii şi articole despre Mihai Eminescu

Un dar Bucureştiului. Tompa Gábor - "Noul locatar" la Teatrul Nottara

El însuşi mutându-se, Eugène Ionesco ne-a lăsat pentru mai târziu Le Nouveau locataire, anticipând că absurditatea va creşte industrial, pachetele comandate online maşinal blocând străzile, metroul şi Sena (că pe Dâmboviţa nu se circulă). Intrarea în spectacolul de la Teatrul Nottara, cu o cameră proaspăt spoită albastru-gri umed, de-i simţi şi mirosul de var dezinfectant, nu de vinarom, ceva umbre extrem orientale; se întâmplă un nu ştiu ce cu o maşină de fum şi de monoxid de carbon Renault-Dacia, zgomote de oraş, etajul şase şi un perete aplecat frapant a filosofie şi a mansardă Cioran. În final, la aplauze, jupuirea fardului actorului din starea de clovn-maşină se face de asemenea cu greu.

Iar ce urmează între pereţi, semitransparenţi când trebuie, pe scurt: condiţia umană vegheată cu o duioşie nemeritată (măcar jucăriile copilăriei au aici culori, strălucire, când nici cărturarii postmoderni, de fapt nu mai au memorie decât parodică), într-un spectacol insuportabil pentru hârciogul de mall contemporan. O funie de spânzurătoare, închiderea faraonică în paravanele lucrurilor, jocul de pendulă al becului mansardei, îmbătrânirea instantanee a celor doi vagabonzi încărcători, călăuzesc spaima cea veselă spre împachetarea finală a locatarului şi întrebarea ce naiba mai iei cu tine din mall-ul acumulat personal.
Reducerea la patru personaje fără culori, Locatarul, Portareasa şi doi Primitori-Distribuitori, te trimite cu gândul la Waiting for Godot, altminteri des regizat de Tompa Gábor, el însuşi trecând în final prin scena avanpremierei îmbrăcat în alb-negru. Ce mai avusese de declarat marele creator fiind aici:
Gábor TOMPA: „Mă consider un exponent al şcolii româneşti de regie“

Un dar Bucureştiului, de la Cluj, o piesă cert mai adânc filosofic şi mai atent vizual construită decât ce vedem aici, la Paris în Franţa dintr-un Montreal Canada: Le Nouveau locataire d'Eugène Ionesco 

În mod normal, spectacolul ar trebui să reziste 20-30 de ani cu casa închisă. Francisco Alfonsín, Ada Navrot, Ion Grosu şi Gabriel Răuţă au din prima seară interpretare perfect exersată, dealtfel toată maşinăria funcţionează fără cusur, de parcă ar fi reprezentaţia 1000.