Interpolul se dotează cu o bază de date ADN ale familiilor, în vederea identificării unor persoane date dispărute

 Nu corupţia, nu incompetenţa, ci neseriozitatea ne termină!

Se va şti totul. Nimic nu mai poate fi ascuns. Obscenitatea publică e inebranlabilă-n mămăliga de import. Vai de adulterul vostru!

Interpolul se dotează cu o bază de date ADN ale familiilor, în vederea identificării unor persoane date dispărute

https://www.g4media.ro/interpolul-se-doteaza-cu-o-baza-de-date-adn-ale-familiilor-in-vederea-identificarii-unor-persoane-date-disparute.html

*

Urs filmat într-o curte la Sinaia și încercând să intre în alta, îndepărtat de proprietar
https://newsweek.ro/actualitate/video-urs-filmat-intr-o-curte-la-sinaia-si-incercand-sa-intre-in-alta-indepartat-de-proprietar

Ioan Stanomir: Pandemia şi libertatea: ceea ce nu se poate negocia
https://www.contributors.ro/pandemia-si-libertatea-ceea-ce-nu-se-poate-negocia/

*** *** *** ***

Ce mai scrie Dilema [27 mai-2 iunie, nr Noi, maghiarii], fără să roşească, deşi articolul admite că Editura Kriterion umplea librăriile cu carte maghiară:

"După venirea la putere a lui Ceauşescu, principiile adoptate la cel de al IX-lea Congres referitoare la relaţiile între naţiunea socialistă şi minorităţile conlocuitoare, dar mai ales analizele legate de dezbaterile de după Congres şi rezultatele acestora publicate în diferite reviste, ziare şi publicaţii de partid au relevat faptul că partidul, spre deosebire de discursurile publice ale politicii staliniste şi leniniste cu privire la minorităţi, a luat o decizie destul de clară care a avut ca scop asimilarea pe termen mediu sau lung a minorităților etnice."

Editura Kriterion: o megainstituție minoritară - interviu cu BARTHA Katalin Ágnes

https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/editura-kriterion-o-megainstitutie-minoritara-interviu-cu-bartha-katalin-agnes

 Altă teză discutabilă, e legată de şpaga ce se dădea pentru obţinerea paşaportului de plecare definitivă:

" în România principalul criteriu al selectării era cel etnic și nu cel politic. Ceea ce înseamnă că, în timp ce prin interzicerea avorturilor se asigura creșterea populației, politica de emigrare selectivă țintea în principal cîștigarea de teren pentru români. Este un fapt bine cunoscut că au fost „lăsați să plece” (de fapt, expatriere organizată la nivelul statului) mai întîi (încă după 1948) evreii, apoi (după 1978) germanii."

Tot aici, discutabilă şi repulsia etnică faţă de migrarea internă:
"Potrivit datelor statistice, emigranții de naționalitate maghiară nu au fost în cuantum numeric superior față de proporția lor în totalul populației. În schimb, politica de migrare internă, pe baze etnice, dobîndise rolul-cheie în pierderea majorității maghiare din centrele urbane din nordul Ardealului."

Maghiarii în comunism. O scurtă istorie

https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/maghiarii-in-comunism-o-scurta-istorie

 Relaţii normale în Est ar însemna ca politicienii să finanţeze, ar fi efort bugetar cât un kilometru de carosabil, un canal ARTE TV româno-maghiar, care ar înlătura prin dialog între intelectuali nu între diplomectuali, toate suspiciunile.

„Nu există artă fără un destinatar” - interviu cu Attila KISPÁL

https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/nu-exista-arta-fara-un-destinatar-interviu-cu-attila-kispal

 Remember. Olanda trece drept al doilea exportator mondial de produse agricole, după SUA. Ar scăpa de concurenţa din Est. Pe români şi bulgari nici nu-i lasă în Schengen.
Propunere-șoc a premierului Olandei: eliminarea Poloniei și Ungariei din Uniunea Europeană! Discuția, provocată de regimurile autoritare instaurate în aceste țări
https://ziaristii.com/propunere-soc-premierului-olandei-eliminarea-poloniei-si-ungariei-din-uniunea-europeana-discutia-provocata-de-regimurile-autoritare-instaurate-aceste-tari

 Premieră la Vatican: Papa Francisc a modificat legea Bisericii Catolice astfel încât clericii să poată fi pedepsiți pentru infracțiuni sexuale comise împotriva copiilor
https://www.g4media.ro/premiera-la-vatican-papa-francisc-a-modificat-legea-bisericii-catolice-astfel-incat-clericii-sa-poata-fi-pedepsiti-pentru-infractiuni-sexuale-comise-impotriva-copiilor.html

 Propaganda românească e a unei țări care își râde de propria istorie, multi nechezoli (înlocuitori de intelectuali) cugetând cam prea sinucigaş autocritic în postromânism:

http://propinatiu.ro/carti

 *** *** *** *** *** *** *** ***

Precum sub ceauşism, vom regreta că se puteau citi mai multe liste de cărţi de bune în lunile carantinei.

 Jardin Exotique Garden and Cave - Monaco

https://www.youtube.com/watch?v=Y_3K9UWJV3g

 Alexandru Philippide – Flori alese de poezie străină răsădite în româneşte

Ion Ghinoiu – Mica enciclopedie de traditii romanesti

Obiceiuri populare de peste an. Dictionar

Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român

Mineko Iwasaki, Rande Brown – Adevărata viaţă de gheişă

Sabina Fati – Singură pe Drumul Mătăsii

Adolescentul miop, Liceanul Neascultător care a citit o mie de cărţi bune, nu prea are vreun avantaj la noi, nici măcar la bac.  Consolare, listele clasice de cărţi bune:

https://propinatiu.wordpress.com/lista-lui-propinatiu

Carte străina clasică gratuită:

https://archive.org/details/fav-camelian_propinatiu?sort=creatorSorter

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***

Ioan-Aurel Pop: Dan Voiculescu nu trebuia să publice la Editura Academiei. Nu mi-am dat acordul

https://newsweek.ro/educatie/ioan-aurel-pop-dan-voiculescu-nu-trebuia-sa-publice-la-editura-academiei-nu-mi-am-dat-acordul

Bicentenarul poetului naţional ucrainean Taras Şevcenko

Romanticul poet care a scris Fata vrăjită, devenit imnul ucrainenilor de pretutindeni, trebuie să ne fie cel autoportretizat în iarna 1840-1841, ras, cu trăsături fine, cu privire de visător şi cu bărbie de luptător pe baricade, frate bun cu Shelley, cu Eminescu şi chiar cu Esenin. Această imagine dă şi cel mai frumos pamiatnik, cel de la Baku, unde poetul în rubaşcă oferă neamului său cartea Cobzar, chip aproape la fel de frumos ca acel Eminescu realizat în anul 2000 de sculptorul Dumitru Gorşcovschi la Cernăuţi.

Zek-ul mustăcios de sub căciula gerului exilului, a fost impus percepţiei publice de celebrul Kramskoi abia la zece ani de la atacul de cord care l-a răpus pe marele creator estic.

Taras Şevcenko s-a născut la 9 martie 1814 la Morînţi (lângă Cerkasî, la sud de Kiev), în robie (iobag, şerb), şi moare la Sankt-Petersburg sub supravegherea Ohranei, la 10 martie 1861. Orfan de ambii părinţi, s-ar fi pierdut în mulţimea pitorească a mujicilor Sufletelor moarte dacă harul nu i-ar fi fost observat de un diacon, în forma talentului pentru pictură şi al patimii cititului, desigur şi al primelor stihuri. Boierul oligarh Pavel Engelhardt, socotind că Taras e bun de pictor personal boieroaicei sale, după ce-l biciuieşte îl dă la şcoli de artă, la Vilnius şi la Petersburg. Aici, marele profesor şi pictor romantic Karl Briullov (truditor şi la Catedrala Sf. Isaac) îi obţine libertatea, inclusiv scoţând bani de la o loterie cu tablouri.

Se afirmă ca poet (cele opt poeme romantice din Cobzarul fixează limba literară ucraineană), ca folclorist şi ca pictor patriot: extraordinarul album de gravuri cu locuri istorice naţionale Ucraina pitorească.

Pentru aşa idealism, cade la 5 aprilie 1847 odată cu Frăţia Sfinţii Kiril şi Metodiu a patrioţilor kieveni şi ajunge proscris simplu soldat la Marea Caspică şi la Marea Aral, însuşi ţarul Nicolae I, care se zice c-ar inspira pe Putin, îngrijindu-se să nu mai scrie şi să nu mai picteze. Vin vreo zece ani de chin, cu manuscrise ascunse-n bocanci. Când scapă, e ţinut departe de Ucraina, pe la Nijni Novgorod (oraş zis de sovietici Gorki, loc de exil şi pentru disidentul Andrei Saharov) şi tot la Petersburg, sub cea mai infamă supraveghere.

Moare în chiar zilele emancipării iobagilor din Imperiului Ţarist, ceea ce le va permite patrioţilor ucraineni, în trena de libertate, să organizeze funeralii naţionale, mai ales studenţimea implicându-se.

Mormântul este loc de pelerinaj pentru milioane de ucraineni, la Cernecea Gora, pe malul  Niprului, lângă Kanev. Un spaţiu natal amenajat cam cum au îngrijit polonezii pentru Chopin la Stalowa Wola. Cu trimiteri spre contemporaneitate: o splendida tabără de sculptură, cum noi am ratat până şi la Hobiţa.   

Lasă că s-au înmormântat şi hatmani ucraineni la mănăstirea de aici, dar eroii celebraţi sunt mai mulţi! Printre ei, disidentul contributor la samizdat Oleksa Hirnîk, care şi-a dat foc ca Pallach şi ca Babeş, chiar la mormântul lui Taras Şevcenko, răspândind manifeste cu citate din marele poet naţional, protestând contra rusificării, în 21 ianuarie 1978, la 60 de ani de la declararea independenţei Ucrainei de sub ţarism (cam odată cu Basarabia).  

Îndârjirea cu care se bat azi pentru viitorul lor ucrainenii, spre admiraţia tuturor esticilor care nu admit mankurtizarea, se explică şi prin memoria că la centenarul lui Taras Hrihorovici Şevcenko, în martie 1914, oligarhii ce stăpâneau Rusia se purtau ca şi-acuma: un ukaz a interzis manifestările, iar jandarmul ţarist a păzit mormântul şi a făcut cordon cum e azi în Crimeea.

În acest martie sumbru, să fim, aşadar, cu inima şi cugetul, lângă fraţii ucraineni, la Bicentenarul poetului lor naţional, Taras Hrihorovici Şevcenko! 

Pentru Liceanul Neascultător care mai citeşte, în loc să memoreze comentarii:

Taras Şevcenko – Cobzarul, Ed. Univers, 1990, trad. Victor Tulbure, prefaţă Dan Horia Mazilu.

Taras Şevcenko, Tinerele mele gînduri, Ed Augusta, Timişoara, 2005, trad. Ion Cozmei.

Magdalena Laszlo-Kutiuk, Opera lui Sevcenko pe fundalul epocii sale, Editura Mustang, Bucuresti, 2002.    

Marius Chelaru – Taras Şevcenko sau suspinul în versuri al nisipului, în Convorbiri literare, sep. 2006.

Taras Sevcenko poetul

Taras Sevcenko pictorul

 

Piaţa Romană şi caricatura Dali a lui Traian, probabil Trojan Horse!

Statuile nu se fac nici pentru superciocoi, nici pentru megaintelectuali, ci pentru omul de pe stradă. Ce a dezvelit nu demult pe treptele Muzeului de Istorie primarul Oprescu nu e statuia lui Traian, ci a intelectualului Mankurt, care nu mai crede în viitorul Neamului (de-aia lipsesc cei doi prunci) şi atunci lucrează liniştit la castrarea conştiinţei naţionale, ca să cedăm ieftin ultimele resurse de ţară bananieră Străinului.

În curând, la Piaţa Romană, bucureşteanul şobolănit pietonal va vedea zilnic ce reprezintă caricatura lui Traian pentru Dali (probabil ce se vinde ca Trojan Horse!!!), în loc de ce era odată Traian pentru Neamul Românesc, amuzant fiind că logica suprarealismului cere înălţarea miniaturii mărite la scară pe o columnă pe care să fie gravate fragmente din tratatul bestseller „Arta Pârţului“, selectate ad libitum de amicii sculptorului Avida Dollars, care va fi umplut Spania cu artă monumentală istorică, cum ştie tot căpşunarul!

Vom avea atunci tocmai monumentul potrivit în postromânism pentru sterilitatea clasei politice şi intelectuale de azi, incapabilă să recupereze Basarabia şi să stăpânească Ardealul, sub Tricolorul de două pogoane de la Clinceni.

De semnalat că supraealismul bucureştean merge cu oniricul până la capăt.
Ce dă Gândul din 12.02.2013 ca Statuie a lui Traian:
Statuia lui Traian
se vinde la preţ derizoriu drept Cal Troian (!):
Trojan Horse

Sergiu Nicolaescu atacat pentru epopeea naţională cinematografică

Mulţi revoluţionari la Bucureşti n-au auzit acele petarde ploieştene dintr-un mediatizat interviu, ci strigându-se Timişoara! Timişoara! Dar sunt convinşi că Sergiu Nicolaescu a făcut ce-au făcut şi Iliescu, Militaru, Roman, Brucan, Brateş, Voican sau Măgureanu. Filmul "15"(cu trubadurul marinar alcoolic revoluţionar numai din întâmplare) are în 2005 un scenariu senil, dar care justifică ticălos represiunea bolşevică: Răduleasca descoperă un pistol de formă ungurească într-o pungă. Timişorenii nu au lozinci, par ieşiţi din Lăzi. Patibulari, ei au doar gesturi de ură. Demonstrează nu la partid la CJP, ci la Spitalul Judeţean! Ei calcă în picioare un soldat cu cască albastră de la Interne şi chiar provoacă prin nişte civili ofensivi Armata, silind-o să deschidă focul în scop de autoapărare! In postromânism, previzibil este că Sergiu Nicolaescu nu e atacat însă nici pentru filmele mărunte, nici pentru dubioasele relaţii cu Puterea de dinainte de 1989, din Revoluţie şi de după, ci pentru epopeea naţională cinematografică. A zice, cum sugerează CTP, că Joan of Arc (cu Ingrid Bergman) e mai mişto decât Dacii sau Mihai Viteazul ţine de aceeaşi retorică de tip securist ca a susţine că Paul Goma n-are talent!

Statuia intelectualului Mankurt

Statuile nu se fac nici pentru superciocoi, nici pentru megaintelectuali, ci pentru omul de pe stradă. Ce a dezvelit pe treptele Muzeului de Istorie primarul Oprescu nu e statuia lui Traian, ci a intelectualului Mankurt, care nu mai crede în viitorul Neamului (de-aia lipsesc cei doi prunci) şi atunci lucrează liniştit la castrarea conştiinţei naţionale, ca să cedăm ieftin în postromânism ultimele resurse de ţară bananieră Străinului. Regretatul sculptor a mai fost amăgit să ne arate, la Montreal, şi cât e de mort Eminescu. Fireşte, Vasile Gorduz nu l-a iertat nici pe Ştefan cel Mare.

În Colaps Oligopedagogic (K.O.)

De câte ori o zbârceşte, ca la intrarea sistemului educativ în Colaps Oligopedagogic (K.O.), intelectualitatea are obicei de aruncă răspunderea pe umerii masilor largi populare, pe conştiinţa naţiei, uitând cine sunt maidanezii de pază ai democraţiei şi ai corectitudinii.
Analizând literar-artistic colapsul bacului, cum ai scrie o dramă, istorioara apare cam aşa: în anul eclipsei 1999, profii preuniversitari au terminat până-n eclipsa din 11 august lefurile care trebuia să le ajungă până-n octombrie, aceşti amărâţi nemaicăpătând niciodată autoritate pe carduri cât SĂ EDUCE elevi, instaurându-se în Sistem OLIGOPEDAGOGIA, care nu excludea încă performanţa de a-i mai învăţa comentarii sau ecuaţii... Dar politicienii continuând încă 12 ani, pe principiul electoral Moarte Intelectualilor, subsalarizarea, în lehamite-complicitate uneori cu universitarii şi megaintelectualii nesolidari cu fraierii inferiori aşa-zişi tot intelectuali, Sistemul a intrat sub dl. Funeriu în Colaps Oligopedagogic (K.O.), adică nu numai că nu mai e în stare a fi capabil A EDUCA educabilii noştri în 2011, dar nu-i mai poate pregăti nici măcar de examene terminale sau de teste PISA.
Exploatarea politică urmând a fi, pe bună dreptate, că dl. Boc, profitând de reculul sindicalismului, va congela de tot salariile sau le va reduce cu 25%, diseminând retribuirea după calitatea rezultatelor, iar părinţii se vor orienta rapid că în 2012 nu mai dai şpagă la bac ci investeşti în Industria Meditaţiilor!
Altfel spus, naţia se autoreglează de două milenii făcând abstracţie de cărturari şi de salarizarea lor, care nu se mai poate sa nu crească prin ieşirea din recesiune şi intrarea în dârdora electorală, dar uite că totuşi se poate.

Colacul de salvare al dlui Băsescu

Pesemne Preşedintele nu se aştepta să mai apere cineva pe Rege.
Autoelita a cochetat cu monarhismul doar în trena promiţătoare a Paştelui din 1992.
Cum n-am avut curent unionist, aşa n-am avut intelectualiceşte nici curent monarhic serios. Certarea preşedintelui Băsescu de către mega-dezamăgiţi ţine mai mult de autopublicitate şi deja au început vecinii să pescuiască în ape tulburi.
Ne-am pomenit cu o declaraţie rusească de o violenţă care va întări curentele naţionaliste, deja excitate de chestiunea regionalizării şi de trendul extremist de la Vest.

"Rusia este indignata de recentele afirmatii ale presedintelui Romaniei, Traian Basescu, potrivit carora "in locul maresalui Ion Antonescu in 1941 si el ar fi trimis soldati romani peste Prut" pentru participarea la agresiunea Germaniei hitleriste impotriva URSS. Asemenea declaratie - facuta mai ales in ziua celebrarii a 70 de ani de la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, in timpul caruia poporul nostru a pierdut 27 milioane de locuitori - nu poate fi explicata prin circumstante de politica interna sau prin referiri la intrebari provocatoare ale ziaristilor. Este absolut evident ca o asemenea bravada nerusinata care justifica agresiunea fascista si intineaza memoria a milioane de victime este de neadmis si trebuie sa primeasca o apreciere adecvata din partea Europei civilizate". (v. Rev 22 online)

E posibil ca întârzierea acestei declaraţii ruseşti de ecou NATO să fi venit din faptul că idei similare antibăsescian s-au exprimat deja în RO cu asupra de măsură.
Trebuie însă reamintit mereu cititorului occidental că Al doilea război mondial nu a început la 22 iunie 1941, acum 70 de ani, pe Prutul cel blestemat, ci la 1 septembrie 1939, după ce Rusia stalinistă a împărţit frăţeşte Europa de Est cu Germania nazistă prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Românii Regali de rând nu au făcut, cum se numea atunci, Războiul Sfânt, pentru a cuceri Ucraina, sau pentru a extermina alte popoare, ci pentru a răspunde ca europeni demni unei agresiuni şi unui început de bolşevizare ireversibilă declanşat prin Năpasta din 1940.
Fără această exprimare energică a unităţii naţionale, e aproape sigur că Stalin nu i-ar mai fi constrâns pe Aliaţi să ne redea Ardealul cel căzut sub teroarea horthystă.
Cele 27 milioane de victime evocate în declaraţie nu le-au făcut numai românii şi nici măcar germanii, ci în primul rând modul stalinist de a purta războiul cu exces de sacrificii, cu birocraţie incompetentă.
A se reciti măcar Soljeniţîn.
Luând apărarea Rusiei, dl Ponta riscă să devină colacul de salvare al dlui Băsescu de îndată ce va fi arătat cu degetul drept tonomat al lui Iliescu.

Centrala Cernavodă poate ca nu e cea mai periculoasă

Dacă n-ar fi în capul listei o centrală nucleară din Armenia, ai zice că e un banc cu Radio Erevan:
Revista 22: Radio Europa Libera: Centrala de la Cernavodă, a treia cea mai periculoasă din lume
Ceauşescu a ales soluţiile CANDU impresionat de catastrofa de la Cernobîl.
Iar creierele încă nu plecaseră din România!
În actuala isterie antinucleară ce zguduie populist Occidentul, experţii de la Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea (RFE/RL), printr-un comunicat anonim ca la postaci impun guvernului Boc o reacţie imediată, o ieşire din postromânism şi letargie, altfel tot efortul turistic al dnei Udrea de a atrage străini nu va mai da roadele anticipate pentru apropiatul sezon estival.
Dar ce e mai jalnic e că dacă Cernavoda nu explodează conform Topului, securiştii lui Ceauşescu obţin o neaşteptată victorie morală în prelungiri asupra unui adversar de cel mai înalt profesionalism.

Cea mai uşoară activitate civică

FEMEIA SFÂŞIATĂ DE CÂINI are un nume, probabil Taniuşa Statchievici, la 1 februarie, pe Google.ro găsindu-se egal 1500 referinţe pentru Taniuşa Stachievici, oricum extrem de puţin interes la atâtea zile de la un asemenea supliciu.
Într-o societate nebolnavă, ar trebui să se constituie imediat Asociaţia „Taniuşa Statchievici“ pentru protecţia omului de muşcătura maidaneză.
Dar muşcătura asta e profitabilă pentru unii, financiar sau ca confort de suflet, deşi impune la toţi îndoieli periculoase daca protecţia cetăţeanului în RO se mai poate realiza cu mijloacele democraţiei şi nu în exclusivitate cu ultrasunete de import.
Nu se va rezolva nimic în general şi sectorial, dată fiind atotputernicia asociaţiilor protectoare de câini faţă de primării, care e cea mai uşoară activitate civică să-ţi donezi în pungi neguvernamentale la maidanezi ce nu mai poţi tu înfuleca, şi ţinând seama că pe femeia sfâşiată de căţeluşi o chema Taniuşa Statchievici, nu Elena Udrea, Monica Columbeanu, Loredana Groza, Paula Iacob, Gabriela Adameşteanu, Zoe Petre, Eba, Despina Petecel-Theodoru sau Angela Mungiu-Pippidi, ca sa nu cităm decât nume de intelectuali publici, iar restanţa la întreţinere la bloc la Crângaşi era de 5.915 lei, care s-ar putea acoperi, odată cu înmormântarea în cimitirul de la Străuleşti cunoscut de la Mineriadă, doar cerând în justiţie de către familie şi Partidul Poporului daune morale postacilor care au făcut-o hoaţă, evitându-se astfel chiar damnarea eternă, ca în cazul în care C.V. Tudor ar fi comis minciună în falş, declarând la popor că Taniuşa Statchievici nu se afla în timpul serviciului, ci la furat de cupru şi alte metale, ceea ce l-ar expune pe lumea cealaltă, pentru a nu da ochii cu martira, să pătimească nu o muşcătură, ci supliciul de a fi sfâşiat etern de câini, anticipat de romanul Vânătoarea regală al academicianului D.R. Popescu încă din 1973.

Ministerele de forţă

A tăia pensiile nesimţite e un act eroic, iar a fi bun român înseamnă a recunoaşte că ministerele de forţă sunt, sub globalism, cele care pot apăra identitatea naţională, tocmai primele batjocorite în oligopedagogia noastră, al Educaţiei şi al Culturii.
În postromânism, după subminarea valorilor româneşti (istorie, patrimoniu, Eminescu, Voievozi, Exil, ortodoxie), a da şi Armata pradă tonomatelor editorialişti sau postacilor tonomate e periculos, poate aduce aliaţi extremiştilor, la modă în UE, în vremuri de incapacitate a democraţiei de a lumina civic poporul cum să reprime corupţia şi incompetenţa. (Președintele Partidului "Totul Pentru Țară" fu un general Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul)

Mai grav decât pupincurismul ceauşist, postromânismul

Sancţionarea de către CNA a emisiunii Profesioniştii, unde Ion Cristoiu a început să vorbească despre Corneliu Zelea Codreanu fără a termina, a atras şi reacţia a zece megaintelectuali în apărarea dnei Eugenia Vodă, pe motiv că nu s-au certat la fel necroloagele prilejuite de funeraliile poetului ceauşist Adrian Păunescu.
Dacă era un superprofesionist, dl Ion Cristoiu scotea cartea aia despre „romantismul” Căpitanului până-n Crăciun, în mai multe exemplare decât a lui Cartianu despre sfârşitul lacrimogen al Ceauşeştilor, valorificând astfel, ca mai bine vandut autor decat Cărtărescu, extraordinarul tsunami publicitar format dintr-o frază neterminată şi îngăduind analiza pe text, este sau nu o apologie a fascismului.
Iar dacă eram eu dna Eugenia Vodă îl intrerupeam dacă nu cumva ideea bestsellerului nu i-a venit când au vrut să-i execute silit casa pe procese de calomnie, întâi dna Adameşteanu de la GDS, apoi dl Mititelu din CNA + Alianţa Civică:
http://www.jurnalul.ro/special/special/ion-cristoiu-risca-sa-ramana-fara-casa-print-117045.html
Nobilă-mi pare apărarea unei doamne, aş semna şi eu, dar nu mi-s megaintelectual, ci numai cărturar, iar argumentul cu Adrian Păunescu e ca nuca-n termopan, deoarece după Revoluţie poetul a înţeles mai bine decât monarhiştii importanţa recuperării Basarabiei şi s-a împrietenit cu Grigore Vieru, pe când alţi intelectuali publici, scriind abject în contra simbolurilor unioniste Eminescu şi Ştefan cel Mare, au comis păcate de-ale postromânismului mai impardonabile istoric decât pupincurismul ceauşist.

Supravieţuire şi Rezistenţă prin Cultură

Nu am găsit în recenta emisiune TVR Cultural despre nimicirea sistemului filosofic al lui Lucian Blaga justificarea denumirii Rezistenţa prin cultură – nici în documentarul asociat, nici în convorbirea dlor Stejărel Olaru şi Alex. Ştefănescu. Cred că termenul corect este Supravieţuirea prin cultură. Omul Blaga a mai trăit, Opera a fost însă decapitată de boşevism, de torţionarii culturali ai acestuia.
Şi totuşi Lucian Blaga s-a implicat zgomotos în Rezistenţa prin Cultură! Traducând Faust şi oferindu-l maselor largi populare! Un popor deştept e cel mai periculos pentru politicieni.
Rezistenţă prin Cultură o au făcut, din această perspectivă, cei ce semnalau Neamului Românesc că mai există pe lume şi altceva decât hrana şi căldura. Sunt mii de contributori, amintesc ce-mi vine imediat în minte: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dan Hăulică, Dan Grigorescu, A.E. Baconsky, Zigu Ornea, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Ovidiu Drimba, Nicolae Mărgineanu, George Bălan, Iosif Sava, Mircea Maliţa, Victor Săhleanu, Edmond Nicolau, Grigore C. Moisil şi chiar Alexandru Mironov sau însuşi Adrian Păunescu atunci când silea un stadion ceauşist să asculte Sonata Lunii în plin răsărit de lună!
După 1989, Rezistenţa prin Cultură, în vacarmul torenţial al tembeliziunilor subculturale şi al presei asociabile lor, s-a diminuat drastic. Gloata nu poate înţelege nimic din conversaţia publicitară asupra unei cărţi recente. Impacientaţi, mulţi diplomectuali desperează atunci de popor, aderă la postromânism. Pentru prostime este nevoie nu de televiziune redusă la audio-şanţ, ci de filmul documentar. Iată de ce TVR Cultural trebuie dublat de un TVR Didactic şi toate reţelele telecablu trebuie să difuzeze, obligatoriu şi gratuit, cu finanţare Boc din fonduri europene, măcar programul franco-german arte, să existe un etalon de calitate privind Luminarea Poporului.

Nu se judeca niciodata popoarele, ci doar elitele.

Nu cred ca eminentul critic Nicolae Manolescu a ajuns asa de rau incat sa fie aparat sub un titlu criptorasist:
Laşitatea poporului român

Nu se judeca niciodata popoarele, ci doar elitele. Nu poporul trebuia sa se alature in 1977 Miscarii Goma, ci intelectualii.
Poporul roman a mers impotriva bolsevismului pana la Volga si in Caucaz, iar in 1989 a doborat sangerosul totalitarism ceausist.
Nechezolii nostri insa, decat sa lumineze masele largi populare, sa le arate Calea, au proclamat Imposibila Lustratie si au inlocuit un stapan cu altul.
2010 10 05, ReTV, Cristi Rogozanu - Laşitatea poporului român

Este incorect romaneste sa nu cinstesti pe Eroi.

Este incorect romaneste sa nu cinstesti pe Eroi. Ci tu, chiar daca circul politic va continua, treci pe la Cimitirul Eroilor Revolutiei si, fiindca e aproape, chiar pe la Crematoriul Martirilor Revolutiei de la Timisoara. Si in alte orase martir se pot pune flori, se aprinde o lumanare, se asaza un gand la temelia unei spiritualitati noi in RO si DRO (Diaspora Romana).
Iar daca nu te misti de acasa, se poate semna in atata vacarm o petitie.

Petitie pentru un Armistitiu postelectoral pe durata aniversarii Revolutiei Romane

Ingratitudinea atrage mania cereasca.
Lasa pe altii, tu cauta pacea si curatenia sufletului tau!