Proclamaţia de la Bucureşti – 6 martie 2018

Europa lui Frans Timmermans observă diminuarea rezistenţei civice anticorupţie. Mulţi se culcă pe-o ureche că s-a rezolvat. Faţă de 20 ianuarie, în 25 februarie, tot pe o vreme ca la Cotul Donului, cam unul din zece a mai ieşit la protest, explicit pentru apărarea conducerii DNA. Maratonul civic anticorupţie continuă însă pe 6 martie, Proclamaţia de la Bucureşti în 21 puncte fiind depusă pe 2 martie la guvern, parlament, ministrul justiţiei, presedinţie. https://www.facebook.com/VoceaStraziiBucuresti/
 

1. Clasa intelectuală e capricioasă, imprevizibilă, nesigură la greu

Download pdf * Camelian Propinatiu – Avem Proclamaţia de la Bucureşti
 
Download pdf * Camelian Propinatiu – Proclamaţia de la Bucureşti – Varianta mea esenţializată pentru cine se uită din balcon sau urmăreşte live din fotoliu

Download pdf * Camelian Propinatiu – Pot fura penalii Revoluţia din Februarie 2017? 

Clasa intelectuală de azi nu e mai „brează“, cum zice Poporul, decât aia politică.

Spartă în oengeuri cu resurse policolore, incapabilă să adune într-un document ca Proclamaţia de la Timişoara doleanţele Străzii, scandate din sute de mii de piepturi la Revoluţia de Catifea din februarie 2017, conştiinţa noastră cultă morală a permis unei noi emanaţii, sau aceleiaşi vechi emanaţii, să fure încă o dată rodul exploziei populare, şi să prezinte cu destul succes electoratului, şi chiar Occidentului, efortul de împilare a justiţiei drept reformă a ei. Fenomen, din păcate, lesne previzibil:

https://propinatiu.wordpress.com/2017/02/19/pot-fura-penalii-revolutia-din-februarie-2017-7/

25 februarie 2018 seara. Manifestanţi derutaţi de o participare mult sub aşteptări la proteste. Un eşec exact cât să se poată rânji, pe canalele şi portalurile diminuării fricii de justiţie, cum că n-au ieşit în ger decât unii plătiţi de Soros şi îndrumaţi de... componentele secrete ale... Binomului ăluia!

Păcat! Faţă de 20 ianuarie 2018, Codruţa Kovesi a fost părăsită de opt din zece manifestanţi exact când era mai mare nevoie de sprijinul popular.

Nimeni nu se aştepta ca puterea să îndrăznească revocarea şefei DNA şi, totodată, nimeni nu anticipa că lumea civică începe să se „orienteze“ sau intră în expectativă să vadă cine câştigă.

E de reţinut noutatea că – e drept, pe o vreme tot ca de Cotul Donului, precum în 20 ianuarie – dna Kovesi a cam fost abandonată încă de dimineaţă, pe net, se vede retrospectiv din tăcerea toată ziua a influencer-ilor şi din jocul like-urilor. Unii au postat ce mai e nou prin viaţa politică americană, alţii pisici şi nimicuri de senzaţie, alţii au tăcut, adică n-au îndemnat follower-ii să iasă în ger, n-au anunţat explicit că ies ei înşişi.

Presa? Puţine portaluri au avut curajul să anunţe demonstraţiile iniţiate în sprijinul dnei Kovesi, să atragă ele pe forumuri postacii anti-DNA, în timp ce doritorii de dreptate, înainte de a le replica, aşteaptă... reacţiile internaţionale sau deznodământul, oricare ar fi, al crizei.

Spre deosebire de anul înfrângerii emanaţiei 1996, azi nu avem o Alianţă Civică, chiar una oengistă, nici Convenţie Democrată unind opoziţia. Şi nici măcar presă la dimensiunea de atunci! Mai rău, nu există PROGRAM, o Proclamaţie de la Timişoara. Incapacitatea intelectualităţii noastre de a auzi şi a exprima cult, profesionist, vocea străzii la Centenarul  1918, e o înstrăinare de Popor pe care Istoria şi Literatura nu le vor ierta. Faptul că intelectualii se citesc şi se admiră între ei sau se arată în Social Media mărşăluind cu efect autopublicitar este fără efect electoral: practic, nu există azi niciun canal de comunicare al elitelor cu massele! Şi nici nu-l vom avea curând. Nici nu este cerut puterii: TVR Cultural, occidentalizarea dotării căminelor culturale şi a bibliotecilor - centre de documentare, Biblioteca Naţională finanţată cât a Franţei, 6% din pib la EduCultură...

80% din electorat e informat de nişte televiziuni, nu de internet sau de biata presă!

Da, presa, presa de a doua zi, pe mare viscol, ignoră aproape cu totul miracolul că s-a protestat totuşi, în sprijinul unei anumite persoane, asumând răspunderea sprijinului şi încrederii, iară nu pentru, ca în 20 ianuarie, justiţia ca justiţie, justiţia abstractă, necesară ca instituţie până şi cui are a-şi păzi ce-a furat recent! Cel mult referire la practicile denigratoare ce amintesc de TVR în epoca Răzvan Theodorescu 1990:

http://www.aktual24.ro/antena-3-delireaza-din-nou-protestul-din-piata-victoriei-este-comparat-cu-manifestarile-nazistilor-din-ku-klux-klan-sa-se-aplice-legea-video/

Şi la Piaţa Universităţii, în primăvara lui 1990, era şocantă diviziunea muncii, cum că aveam 22 de ore spiritul anticomunist întreţinut cu portavocea de câţiva golani idealişti, luaţi la mişto pe trotuar de trecători, feseniste şi provocatori, iar seara 2 ore de acumulare a mulţimii sub Balcon, pentru un spectacol al vipurilor, multe ulterior cu frumuşele cariere de compromis cu aparatul iliescian.

Situaţiunea după propunerea revocării e că, precum Halep, şefa DNA, nu mai poate fi uitată de Popor: https://www.europafm.ro/bilantul-mandatului-kovesi-peste-4-000-de-condamnari-definitive-in-dosare-de-coruptie/
Românii ţin la simboluri. Literar privită, cearta vine doar de la incertitudinea istorică, anume unde va fi ridicată statuia Codruţei Kovesi, la intrarea în DNA sau la intersecţia Şoselelor Măgurele şi Alexandriei, pe unde o ia duba spre Jilava, respectiv Rahova.

Dar mai toţi, sinceri să fim, nu prea credeam că jocul canalelor care, propria lor vorbă, răsfaţă zi şi noapte dosul Corupţiei, prevesteşte o zi când vor îndrăzni revocarea!

Pe ce scenariu s-or fi bazat?

Tot ocupându-ne de salvarea DNA, va fi greu Străzii să ramifice concomitent proteste pe o altă lozincă, încât e posibilă acum şi sfidarea dealtfel promisă, candidatura Dragnea la preşedinţie, personal, sau prin reprezentant ostentativ controlabil, dacă sondajele Pieleanu dau că bila grea a condamnării reduce hotărâtor şansele. Pe lângă politica şpăgii electorale perpetue şi eventual a îndatorării externe, puterea mai are şi monopolul patriotismului, cedat de intelectuali din lehamite, din demitizări de brand Boia şi din frica de a fi atacaţi de colegi şi observatori ca naţionalişti ceauşişti legionari, dacă sărută Tricolorul sau intonează Imnul. Va fi deci confiscat uşor Centenarul cu tot cu spectacolul de la Catedrala Mântuirii Neamului, cea atât de rău vorbită oengist. Dacă intelectualii nu se trezesc şi se bazează doar pe UE-USA, puterea din RO poate plagia liniştită Vişegradul. Nicio altă speranţă! Occidentul are afaceri consistente cu Erdogan, Orban şi Putin. Mârâie, dar tolerează aproape orice. Şi n-am vândut încă toată avuţia naţională!

Partidele, chiar de opoziţie, îşi au penalii lor şi mai ales şmecherii lor, care privesc cu interes la asaltul asupra DNA. Mai rău încă, îşi pot imagina că şi unele vipuri intelectuale sau oengiste vor puţină injustiţie, pretext solicitării finanţării pe vreun proiect... educativ, justiţie oarecum fără DNA şi fără Popor: nu s-au mai arătat autopublicitar în 25 februarie atâtea personalităţi ca pe 20 ianuarie 2018!

Din fericire, nu e însă o abatere cu temei profund, bine gândit, de la.. slujirea luptei anticorupţie, ca reprezentanţi culţi ai Poporului. De fapt, partidele si vipurile intelectualităţii au adoptat, pentru marşurile reduse mai mult la tineretul idealist, poziţia de autoliniştire optimistă, exprimată de liderul nou al USR, în 13 februarie 2018, deşi a fost ulterior... re-exprimată dar nu de tot:

http://adevarul.ro/news/politica/adevarul-live-ora-1400-dan-barna-despre-incercarea-usr-modifica-constitutia-penali-functii-publice-1_5a82b323df52022f757de91f/index.html

2. În sfârşit, avem Proclamaţia de la Bucureşti!

Cine, înfrigurat, ajuns acasă, a revenit să continue pe net, în virtual, lupta din stradă, căutând imagini despre demonstraţiile brusc incredibil rărite, va fi găsit CONSOLAREA pentru durerosul eşec de a provoca ecoul internaţional că românii sunt solidari cu Codruţa lor, într-un anunţ de pe mult frecventata lor pagină Vocea străzii:

https://www.facebook.com/VoceaStraziiBucuresti/

Proclamatia e gata. Invitam grupurile civice, ONG, asociatii de orice fel, cetatenii, sa sustina Proclamatia.
https://www.facebook.com/groups/1159567520841323/

Linkul duce la pagina web a Grupului Proclamaţia de la Bucureşti - 6 martie 2018.

Această pagină, demnă de multă istorie şi literatură românească, încă păstrează şi creşterea organică a textului, pe măsura acumulării doleanţelor, cum va fi fost şi în 1990 la elaborarea Proclamaţiei de la Timişoara, până la canonizarea ei profesionistă.

La Bucureşti, nici de data asta, Balconul megaintelectualilor nu a coborât în Stradă, să o consilieze juridic, iar Strada s-a descurcat singură, cum ţărănimea pelagroasă de la 1907 fără medici, rezultând un text de adevăr brut, dureros şi măreţ, care sare liniştit peste chichiţele avocăţeşti sau constituţionale şi peste angajamente europene aplicate dezastruos pentru români.

Bulgărele de zăpadă îşi porneşte la vale acumularea pornind de la anunţarea, cu o lună avans, a  evenimentului anticorupţie din 6 martie 2018, pornit din toată Ţara spre Parlament. Un prim titlu chiar este: Revendicările maratonului civic și ale protestului din 6 martie 2018, de la Parlamentul României.

Impresionantă, zguduitoare, apare esteţilor iconosferei, formularea neprelucrată a revendicărilor în chiar procesul acumulării lor, de o măreţie ca a Sclavilor neterminaţi ai lui Michelangelo:
https://www.facebook.com/groups/1159567520841323/permalink/1159953610802714/

Credem scriitoriceşte că exprimă nu numai Vocea Străzii, ci însuşi Poporul, în accepţia clasică a cuvântului.

După prima lectură, este evident că trebuie difuzată zi şi noapte această Proclamaţie de la Bucureşti, pentru că se vor trezi nişte experţi foarte revoltaţi, cum că au texte mai bune, scopul real fiind a-i reduce incisivitatea anticorupţie şi foarte probabil a rade imediat: Punctul 1 Aliniatul 7, Bogatiile din subsolul Romaniei sau de la suprafata nu se vor vinde. Respectiv  Punctul 10 Aliniatul 1:Interzicerea vanzarii pamantului agricol cetatenilor altor state. In schimb pot lua pamant in arenda pentru activitati agricole.

Ceea ce nu înseamnă că nu se pot discuta până la 6 martie 2018, pe forumuri, unele puncte ale textului sau evaluarea oportunităţii altor teme care preocupă intens nu numai Strada, ci şi viaţa intelectuală şi oengistă, cum ar fi:

Catedrala Neamului trebuie decuplată de la conductele cu bani publici
http://www.zf.ro/politica/usr-catedrala-neamului-trebuie-decuplata-de-la-conductele-cu-bani-publici-16987773

Chestiunea autonomiei teritoriale pe criterii etnice:
https://www.realitatea.net/autonomia-tinutului-secuiesc-proiect-exploziv-depus-de-udmr-in-parlament_2135789.html
Ascensiunea discursului legionar

https://www.facebook.com/events/2137518343149647/
Intoleranţa familistă şi perspectivele Schengen
https://www.vice.com/ro/article/8xdava/doi-dintre-protestatarii-care-au-intrerupt-un-film-cu-gay-la-muzeul-taranului-roman
Lansările cărţilor „penalilor“ la Târgul de carte Gaudeamus
https://revista22.ro/70267681/rao-pasibil-de-sanciune-dup-lansrile-penalilor-de-la-gaudeamus-ce-spune-eful-editurii.html

De ce vor unii primari din Republica Moldova unirea cu România. Cum a luat amploare în ultima vreme valul unionist

http://adevarul.ro/moldova/politica/video-dece-vor-unii-primari-republica-moldova-unirea-romania-aluat-amploare-ultima-vreme-valul-unionist-1_5a930190df52022f75f6fc6a/index.html

Se poate discuta chiar înapoierea civică a intelectualităţii noastre de azi, în ceea ce pe la 1918 încă se chema Luminarea Poporului. Nu există eforturi masive de consiliere juridică gratuită, din solidaritate, nici măcar pentru clasa muncitoare, darmite pentru ţărănime, clasa cea mai lovită de corupţia şi incompetenţa dregătorilor:

http://adevarul.ro/locale/galati/video-angajatii-mari-companii-romania-dati-judecata-chiulit-merge-proteste-fost-prinsi-ajutorul-facebook-ului-1_5a8c0325df52022f75c2a911/index.html
E o mare deosebire faţă de Polonia, unde KOR a ajutat Solidaritatea la Gdansk:

https://en.wikipedia.org/wiki/Committee_for_Social_Self-Defense_KOR

Nici azi, nu avem parajurişti, ca în Republica Moldova:

https://www.timpul.md/articol/parajuristul-consilierul-juridic-al-fiecarui-moldovean-45726.html

Se mai discută mult precaritatea Infrastructurii Intelectuale din România, cu deosebire a Capitalei – Festivalul Enescu ne-a dat iluzia, chiar fără TVR Cultural, că se întâmpla ceva în localuri moştenite de la Regina Elisabeta (Ateneul) şi de la Gheorghiu-Dej (Sala Palatului, Sala Radio, Opera, Pavilionul Romexpo Gaudeamus, Circul!). Nu avem un Muzeu de Artă Contemporană în clădire proprie de avangardă, nici sală de concerte la standardele de azi, ascultându-se tot prin microfon ca în secolul trecut.

Românul umblă prin UE şi se informează – direct, că televiziunile n-au corespondenţi permanenţi nici măcar la Chişinău – şi se miră de ce-şi permit băncile la noi sau că preţul aceluiaşi produs străin e mai mare la Strehaia decât la Londra sau la Madrid.

Lista revendicărilor posibile e, de fapt, nesfârşită. Unuia îi place una şi nu-i convine alta, nici nu mai sheruieşte documentul. De aceea, totdeauna proclamaţiile se construiesc mai greu decât programele partidelor, bazate pe promisiuni acceptabile de către toţi, cu posibilităţi de plagiat de la o formaţiune la inamica ei.

3. Susţin Proclamaţia de la Bucureşti, în prima ei formulare de către Strada însăşi

În deplină cunoaştere a celor două texte, susţin această genuină Proclamaţie de la Bucureşti, cum am susţinut, la timpul ei şi Proclamaţia de la Timişoara. Ca scriitor, consider că în formularea din 25 februarie 2018 ea exprimă exact Voinţa Străzii! Dacă Balconul n-a coborât să ajute stilistic şi juridic Străzii, e cu atât mai semnificativ. Tocmai de aceea, cred că nu numai politicienii corupţi o vor ataca, ci şi oengiştii cu obligaţii faţă de finanţator, care ca profesionişti versaţi vor folosi, fireşte, tehnica cea mai eficientă, „complotul tăcerii“.

(După atâta observaţie romanescă asupra Epocii Wash, am impresia că, în practică, intelectualii oengişti, singurii care contează când au şi canal de comunicare, specialişti eminenţi, propagă totuşi numai ideile pentru care sunt finanţaţi, adesea extern sau, ceea ce e iarăşi departe de vocea Străzii, chiar de la guvern, de la prefecturi şi primării, de la puterea momentului.)

A te lupta contra corupţiei fără un document unificator, fie şi această Proclamaţie de la Bucureşti din 25 februarie 2018, eventual deradicalizată de mari jurişti, e mai periculos – prin ineficienţă şi favorizarea infractorului – decât a lăsa masselor disperarea neagră că nimeni nu face nimic.

Dacă intelectualii nu se trezesc şi se bazează naiv doar pe reacţia UE-USA, nu pe propriul Popor, puterea din RO poate plagia uşurată Vişegradul şi chiar evoluţii mai excentrice decât atât. Nicio altă speranţă! Reamintim: Occidentul are afaceri consistente cu Erdogan, Orban şi Putin. Critică Vişegradul, dar tolerează aproape orice. Iar noi n-am vândut încă toată avuţia naţională! Concret, temerile privind demiterea dnei Kovesi, suspendarea dlui Iohannis şi 2x5 ani de preşedinţie Dragnea, personal sau cu om al dlui la Cotroceni, pot deveni o realitate, în care vânzările de carte rezistentă prin cultură cresc, e drept, dar, mă rog, şi atmosfera apăsătoare contează, creşte ca la Mineriadă fuga creierelor.

Altminteri, de observat, totuşi, că Proclamaţia de la Timişoara a fost prea lungă, prea stufoasă, prea corectă intelectualiceşte, şi nu a impus durabil memoriei şi practicii luptei civice decât Punctul 8:

https://ro.wikisource.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Timi%C8%99oara

Mult mai realiste sunt Proclamaţia de la Padeş, 1821, prin Cererile norodului rumânesc:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/revolutia-lui-tudor-vladimirescu-in-documente

şi bun model Proclamaţia de la Islaz, programul adoptat la 9 iunie 1848 de mişcarea revoluţionară din Ţara Românească, exprimat în 19 propoziţii aproape toate simple, de neuitat:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/proclamatia-de-la-islaz-9-21iunie-1848 

Scriitor postmodernist silit,  cu nostalgia vie Thomas Mann a realismului de generos secol XIX, anticipez că dacă vipurile ar coborî din Balcon şi ar negocia cu Strada, cu Poporul, carele nu prea face deosebire între Ciuma Roşie şi alte Ciume, textul din 25 februarie s-ar putea esenţializa şi subţia mult, pierzându-şi incisivitatea, totuşi cu folos pentru Ţară, înlesnindu-se dialogurile Stradă-Balcon şi Stradă-Parlament.

Sunt posibile fără mari pierderi de substanţă a protestului: renunţarea la revendicările pe care parlamentarii nici n-ar accepta măcar să le audă (precum reducerea numărului lor, veto-ul prezidenţial, interzicerea partidelor imorale); evitarea solicitărilor greu acceptabile, constituţional sau de către legislaţia europeană asumată; eliminarea unor cerinţe de reglementări unde şmecherii au arătat că ştiu deja să le ocolească; evitarea enunţurilor personalizate, pe care oricum politicienii le-au mai auzit de la manifestanţi; adăugarea altor teme ale îngrijorării publice discutate stradal; reducerea extremă a numărului de cuvinte, oricare în plus putând genera blocaje juridice; detalierea într-o anexă a dezvoltării fiecărui punct etc.

Ce solidarizează Strada ştie însă numai Strada însăşi.

 4. Proclamaţia de la Bucureşti în variantă personală, esenţializată pentru cine se uită din balcon sau urmăreşte live din fotoliu

Proclamaţia de la Bucureşti - 6 martie 2018

Vrem un viitor pentru români, nu pentru politicieni!

Cetăţeni ai României, din Ţară sau plecaţi peste hotare fără a o uita,

A venit, după atâta iarnă, primăvara românească să cerem şi noi parlamentarilor noştri să obţină rezultate incontestabile în combaterea corupţiei, precum în ţările avansate euroatlantice. Pentru împlinirea acestui ideal, pe care noi românii îl visăm nu din 1989, ci poate de o sută de ani, propunem în anul Centenarului Marii Uniri următoarele direcţii de acţiune.

1. Maxima îngrădire a imunităţii parlamentare şi a super-imunităţii membrilor CCR.

Niciun membru al Curţii Constituţionale să nu provină din baza de cadre a vreunui partid.

2. Suspendarea tuturor parlamentarilor acuzaţi de fapte penale, cu eventuală revenire în funcţie după cercetarea dispusă de autorităţile statului.

3. Separarea funcţiilor executive de funcţiile legislative. Niciun membru al guvernului nu poate fi şi parlamentar.

4. În cazul în care un preşedinte este suspendat şi revine în funcţie prin referendum, parlamentul se dizolvă imediat ce Curtea Constituţională ia act de voinţa populară şi dispune reinvestirea preşedintelui.

5. Niciun preşedinte interimar nu poate semna documente ce contravin intereselor cetăţeneşti, gen OUG 13, sau altele care servesc vădit interese de grup.

6. Încetarea modificării esenţiale a Legilor Justiţiei, fără o amplă consultare publică şi de specialitate.

7. Câtă vreme combaterea corupţiei nu dă rezultate semnificative, partidelor politice să li se interzică a mai numi membri cu probleme penale în structurile de conducere proprii.

8. Aplicarea Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, conform cerinţelor actuale: FĂRĂ PERSOANE CU CONDAMNARE PENALĂ ÎN FUNCŢII PUBLICE! Partidele politice să nu mai propună în astfel de funcţii persoane cu dosar penal pe rol, sau condamnate fie şi cu suspendare.

9. Când există prejudiciu, nicio decizie judecătorească nu poate fi cu suspendare, iar pedepsele nu se diminuează fără recuperarea acestuia.

10. După hotărârea judecătorească definitivă, ANAF-ul se va conforma imediat şi va proceda la recuperarea prejudiciului, în maxim 3 luni.

11. Dosarele care conţin fapte de corupţie, devalizări ale banului public, şi au fost soluţionate favorabil făptuitorilor, se vor reactiva imediat dacă apar noi probe, urmărindu-se recuperarea prejudiciului.

12. Identificarea în ţară şi în străinătate a averilor ilicite şi recuperarea extinsă a prejudiciului dacă bunurile sunt înregistrate  pe numele altor persoane.

13. Imobilele, capitalurile şi alte bunuri de mare valoare dobândite în afara graniţelor ţării, de persoane care au fost şi sunt în funcţii publice, vor fi declarate.

14. Îmbunătăţirea legislaţiei pentru limitarea folosirii firmelor off-shore în scopul sustragerii de la achitarea taxelor şi impozitelor legale.

15. Impozitarea cultelor religioase din România pentru activitățile economice pe care le realizează.

16. Alegeri locale in 2 tururi. Introducerea rapidă a votului prin corespondenţă şi a votului electronic. Interzicerea traseismului politic şi al alianţelor politice după alegeri.

17. Funcţiile publice să fie ocupate doar în baza unui concurs căruia i se asigură transparenţa şi protecţia faţă de orice imixtiune politică.

18. Respectarea Pactului Naţional pentru Educaţie, rezervându-se 6% din PIB pentru un învăţământ performant şi formator de caractere incompatibile cu fapte de corupţie.

19. Funcţiile membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) nu sunt politice, iar aspiranţii nu pot fi numiţi politic.

20. Sancţionarea drastică a televiziunilor care emit ştiri false sau alarmiste sau repetat manipulatoare, promovează prostul-gust şi nesimţirea, nu au corespondenţi potrivit profilului declarat sau nu respectă obligaţia de a realiza documentare proprii şi de a difuza programe cultural-ştiinţifice.

21. Eliminarea pensiilor speciale, respectându-se principiul contributivităţii. Interzicerea cumulului de pensie-salariu pentru pensiile mai mari de 3000 lei.

22. Abrogarea OUG 3/2018 sau întocmirea unui cadru legislativ de compensaţie pentru salariile diminuate.

23. Simplificarea şi clarificarea cadrului legislativ privind funcţionarea societăţilor comerciale.

24. Introducerea de filtre şi criterii restrictive care să limiteze vânzarea terenului agricol cetăţenilor altor state. În schimb, pot primi pământ în arendă pentru activităţi agricole.

 
25. Bogăţiile din subsolul României sau de la suprafaţă nu se vor vinde decât în urma unui referendum naţional.

26. Desecretizarea contractelor ce au dus la înstrăinarea bogăţiilor ţării, cât şi a altor contracte care au devalizat bugetul public.

27. Interzicerea tăierii pădurilor pe o perioadă stabilită de cetăţeni. Înăsprirea pedepselor, în cazul exploatărilor ilegale.

28. Neacordarea autonomiei locale pe criterii etnice în actualul context politic regional tensionat.

29. Reprezentare parlamentară corectă şi proporţională pentru diaspora română, ceea ce impune distribuirea echitabilă a numărului de parlamentari care o reprezintă.

30. Imobilele dobândite şi salariile sau profiturile cetăţenilor români care muncesc în străinătate vor fi declarate, dar nu impozitate. Facilitarea şi stimularea trimiterii în ţară a veniturilor.

31. Sprijinirea cetăţenilor din Republica Moldova şi din jurul României care vor să serbeze împreună cu noi Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

32. Eliminarea restricţiilor care limitează excesiv accesul cetăţenilor la şedinţele camerelor parlamentare. Transmiterea pe internet a tuturor activităţilor până la înfiinţarea unui canal tv parlamentar cum au şi statele occidentale. 

33. Piața Victoriei şi Piaţa Constituţiei să fie spaţii rezervate legal manifestărilor civice, culturale şi de natură sindicală.

 

Romania în 100 de ani - conferinţa dlui Oliver Jens Schmitt de la Ateneu

Centenarul Marii Uniri de la 1918. La Ateneu, pe viscolul ca la Cotul Donului din 27 februarie, nenumărate ropote de aplauze au zguduit fresca la conferinţa renumitului istoric austriac Oliver Jens Schmitt, „Romania în 100 de ani”, apreciat cu o seară mai devreme şi la librăria Humanitas de la Cişmigiu, convorbind cu Mihai Burcea și Adrian Cioflâncă despre „recrudescența discursului legionar și similitudinile între temele abordate de noua dreaptă în acțiunile de boicot de la Muzeului Țăranului și temele legionarismului în anii `30 și 40“. dezbaterea fiind  moderată de Elena Vijulie.

Studenţii s-au bucurat de intrare liberă, ca şi la seara cu Excelenţa Sa ambasadorul USA Hans Klemm.

În public, internauţii au remarcat pe dnii Liiceanu, Patapievici, Victor Ieronim Stoichiţă, Cioflâncă.

Zeci de mii de cititori de liste de cărţi bune au putut urmări transmisia live sau înregistrarea ei, anticipând că multe adevăruri vor fi spuse pe şleau.

Rezumatul de ecou imediat, care exprimă probabil şi gândirea GDS, este bloguit de dl Sorin Ioniţă astfel:

"Firul unificator al centenarului de istorie românească a reieşit ca este naţionalismul etnic ortodox, practicat de toate regimurile, într-o teribilă continuitate de teme. Cei patru piloni instituţionali cu rol decisiv in guvernare in toţi aceşti 100 de ani (interbelic, comunism, post-comunism), servind doctrina naţional-etnic-ortodoxă au fost: Armata, Serviciile secrete, Biserica Ortodoxă şi Academia Română. Picanteriile n-am loc aici să le înşir, dar mi-au plăcut."

https://ionitas.ro/romania-national-etnic-ortodoxista/

Într-adevăr, prelegerea e o capodoperă. Beştelirea României a dlui Schmitt este înzecită faţă de a dlui Boia, proporţie cam ca OMW-ul de azi faţă de fostul PECO. Întrebarea dramatica în postromânism e însă câte voturi vor primi coaliţia PSD-ALDE-UDMR-PMP şi preşedintele Dragnea prin exploatarea electorala a citatelor decontextualizate extrase, eventual de BOR şi Academie din conferinţa Humanitas de ieri, căci cu mâinile în sân nu vor sta.

Românii n-au neonazişti în guvern ca Austria şi poate că academicianul Buzatu ar fi întrebat de „asumarea trecutului“ de către Habsburgi, imputându-le amar măcar lipsirea de drepturi a românilor din Banat şi Ardeal, sfârtecarea Moldovei răpind Bucovina şi stârnind poftele Rusiei, găzduirea Diktatului, nimicirea lăcaşurilor BOR în Transilvania de către cumplitul general Bukow:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/03/16/actiunile-represiive-ale-generalului-adolf-nikolaus-von-bukow-impotriva-populatiei-romane-ortodoxe-din-transilvania/  

Ce rămâne în istoria Capitalei şi a vieţii intelectuale? Luminarea Poporului. Reluarea tradiţiei Conferinţelor... Criterion la Ateneu, din dispreţuita Românie Regală!

Şi comentariul unui artist vizual din California pe net, cum că „începând din 27 februarie 2018 seara, nu ne mai aflăm în postromânism cu istoria patriei, ci în neorollerism“. Repede şters, acuzând pe mess o intensă hemoragie de Friends!

Şi o precizare privind Războiul Sfânt. Voievod al Culturii, Carol al II-lea merită statuie pentru realismul că firea de Hohenzollern (v. Jurnalul) îl împingea să tragă sabia şi să reziste agresiunii sovietice din 26 iunie 1940, dar contrar imaginii ce i s-a creat, tocmai patriotismul l-a oprit. România, atacată simultan de Stalin şi mai ales de Wehrmacht pentru petrol, de unguri, de bulgari, poate şi de sârbi, ar fi dispărut ca stat şi atunci harta lagărelor naziste ar fi coborât până la Ploieşti! România a replicat răsunător, trecând Prutul, abia când a avut aliaţi. Polonezii, daţi ca exemplu de bună practică, s-au apărat cu nobleţe în septembrie 1939 şi s-au ales cu lagărele de exterminare pe teritoriul lor şi cu o uluitoare translaţie a ţării de la est către vest, peste germanii care au iar un fel de partid neonazist în parlament.

Conferinţa e uşor accesibilă pe net aici:
https://www.privesc.eu/Arhiva/80164/Conferinta-istoricului-Oliver-Jens-Schmitt-cu-tema--Romania-in-100-de-ani---urmata-de-dialogul-cu-Marian-Voicu--Eveniment-desfasurat-in-cadrul-Conferi

Iar pe Facebook aici:
https://www.facebook.com/editura.humanitas/videos/1611052598979670/

Cine nu vede bine centenara Românie de azi, ajunsă nici cu UE, nici cu Basarabia recuperată, are tratament canon de 3-4 ori de urmărit atent, masochist, materialul, şi de conspectat până la aplauzele de la 1:05.30! E poate un compendiu de postromânism, semnal pentru academicienii conservatori că în şcoli, universităţi şi institute se va preda sau cerceta în viitor mai chirurgical decât ce au demitizat deja lucrările şi presa de brand Boia. https://propinatiu.files.wordpress.com/2012/03/camelian-propinatiu-postromanismul.pdf

Mai mult:

https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-22171358-video-interviu-istoricul-oliver-jens-schmitt-despre-continuitatea-ideilor-legionare-nationalismul-comunist-fractionalismul-din-sanul-miscarii.htm

https://www.goodreads.com/book/show/36659707-corneliu-zelea-codreanu
https://berlin.mae.ro/local-news/1233

https://books.google.ro/books?id=jFeGCgAAQBAJ

https://kairost.wordpress.com/2018/02/08/romania-100-lucian-boia-si-oliver-jens-schmitt-o-punere-in-dialog/